Un raport recent asupra analfabetismului funcțional analizează acest fenomen la nivel european, inclusiv România, din 2020 până în anul școlar 2024 - 2025.
Raportul arată că România a avut o abordare strategică sistemică limitată asupra acestui fenomen, care devine risc de securitate națională. O serie de proiecte importante (ROSE/PNRAS/CRED/PNMS) au abordat acest fenomen cu rezultate vizibile la scară mică, însă bunele practici identificate în cadrul lor necesită a fi scalate la nivel de politici publice pentru impact vizibil pe termen lung.
Ca abordare strategică sistemică susținută și pragmatică, începând cu anul școlar 2025 - 2026 sunt introduse mai multe demersuri care atacă direct analfabetismul funcțional. Astfel:
-
La nivelul învățământului primar, s-au introdus două ore de educație remedială pe săptămână, care vizează (a) consolidarea-fixarea competențelor, (b) formarea celor deficitare, (c) antrenamentul pentru performanță și (d) utilizarea competențelor în viața cotidiană. Acest proces reflectă abordarea incluzivă centrată pe elev pentru detectarea timpurie a dificultăților si sprijin personalizat, presupunând inclusiv consultarea părinților. În plus, s-a inițiat un demers de suport pentru profesorii care predau în învățământul simultan, astfel încât să crească eficiența procesului educațional.
-
La nivelul învățământului gimnazial, 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi utilizat pentru educație remedială, după modelul descris mai sus (1). Și aici, suntem în proces de elaborare a mecanismului de susținere pentru profesorii care predau în învățământul simultan, astfel încât să crească eficiența actului educațional.
-
La nivelul învățământului liceal, tot 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi utilizat pentru educație remedială, după modelul descris mai sus (1). De asemenea, reforma curriculară aflată în derulare țintește eficientizarea procesului educațional, cu impact asupra reducerii analfabetismului funcțional.
-
Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor include și itemi care vizează utilizarea competențelor în viața cotidiană, dar și extinderea competențelor de evaluat, ceea ce va contribui la o mobilizare mai mare pentru reducerea analfabetismului funcțional în procesul de predare și testare.
-
Nu în ultimul rând, recenta reglementare privind derularea programelor „Săptămâna verde” și „Școala altfel” contribuie la rândul său la o mai bună alfabetizare funcțională (utilizarea de către elevi a competențelor în viața de zi cu zi).
Pentru a întări și susține aceste procese sistemice, ministrul a aprobat recent (septembrie 2025) un proiect din fonduri europene specific dedicat reducerii analfabetismului funcțional, care implică peste 15.000 de elevi și 37.000 de cadre didactice, cu un buget total de peste 200.000.000 lei (pentru detalii, vezi aici). În acest fel vom putea genera și un corp de experți care să se implice în educație remedială suplimentar și complementar profesorului de la clasă (demers de bază la toate nivelurile și relativ standard la vârste mai mici).
În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:
„Alfabetizarea funcțională este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudocunoașterii asupra civilizației și democrației pentru a ne dezvolta ca o societate bazată pe cunoaștere cu impact pozitiv asupra bunăstării personale. Toate aceste demersuri menționate aici ar trebui să aibă în timp consecințe pozitive, prin creșterea alfabetizării funcționale (reducerea analfabetismului funcțional). Mai concret, mă aștept la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani!”
***
Raportul anterior menționat este disponibil aici.
- 327 de afişări