Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Institutul de Științe ale Educației (ISE) a organizat astăzi, la Biblioteca Centrală Universitară din București (Sala Carol I), evenimentul „De la date la politici educaționale: Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale. Focus PISA 2025”.

PISA - Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, derulat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) - evaluează competențele elevilor de 15 ani la Lectură, Matematică și Științe, precum și măsura în care sistemele educaționale îi pregătesc pe tineri pentru provocările vieții reale. Evaluarea PISA 2025 a avut Științele ca domeniu principal, iar domeniul inovativ a fost Învățarea în lumea digitală.

Alături de rezultatele PISA 2025, evenimentul a oferit o imagine de ansamblu asupra sistemului românesc de evaluare, prin prezentarea rezultatelor obținute de România la studiile internaționale coordonate de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) - TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS, precum și prin prezentarea rezultatelor obținute de elevi la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a (EN VIII) și la Bacalaureat.

Evenimentul a fost deschis de ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. Mihai Dimian, urmat de un mesaj video al lui Andreas Schleicher, director pentru educație și competențe în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Principalele rezultate ale studiului PISA 2025 au fost prezentate de dr. Gabriela-Nausica Noveanu, coordonator național PISA 2025 (ISE); rezultatele studiilor IEA, de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu (Universitatea din București), iar rezultatele evaluărilor naționale, de Sorin Ion, secretar de stat în cadrul MEC. De asemenea, ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. Mihai Dimian a susținut o intervenție dedicată rezultatelor prezentate, urmată de un panel de experți care au abordat implicații ale rezultatelor PISA asupra politicilor educaționale. 

Agenda evenimentului a inclus și lansarea studiului „Factori determinanți privind participarea la educație a copiilor de etnie romă”, prezentat de Marian Daragiu, subsecretar de stat. 

PISA 2025: ce arată datele pentru România

La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE. 

România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.

Elevii români au obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la Rezolvarea computațională a problemelor (domeniu evaluat pentru prima dată, ca parte a componentei „Învățarea în lumea digitală”), scoruri situate sub media țărilor membre OCDE. 

Pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, aceste rezultate trebuie privite și în contextul mai larg al nivelului nostru de dezvoltare și al decalajelor pe care le avem încă de recuperat. În România, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE, iar ponderea populației cu vârste între 25 și 64 de ani care are studii superioare este de 19%, comparativ cu 41%, media țărilor membre OCDE.

Evoluția rezultatelor României, comparativ cu evoluția mediei rezultatelor țărilor membre OCDE

La Științe și Matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă, la Lectură înregistrându-se o scădere de 16 puncte. 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%. 

Proporția elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este: 2% la Științe, aproximativ 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și, respectiv, 6%.

Datele confirmă o disparitate socioeconomică. Dezavantajul socioeconomic se concentrează în unități de învățământ din mediul rural - există, în continuare, decalaje mari, de aproximativ 100 de puncte, între rezultatele elevilor care învață în unități de învățământ din mediul urban față de cei din unități de învățământ din rural, pentru toate cele trei domenii (Matematică, 109 puncte; Științe, 98 de puncte; Lectură, 94 de puncte).

Elevii români raportează un nivel de curiozitate peste media țărilor membre OCDE (77%, față de 73%) și atitudini pozitive privind protecția mediului (73% se declară interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, față de 62% media țărilor membre OCDE). Implicarea părinților în educație s-a menținut relativ stabilă între 2022 și 2025, spre deosebire de scăderea semnificativă înregistrată la nivelul OCDE, iar proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a urcat de la 22% în 2022, la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei țărilor membre OCDE. Datele arată totodată că distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de Științe este asociată cu scoruri mai mici, diferența fiind mai mare în România (18 puncte) decât media țărilor membre OCDE (11 puncte).

De la date la politici publice

Datele studiului PISA 2025, ale studiilor IEA, precum și cele obținute la evaluările naționale conturează un set de priorități pentru intervenția publică: 

• identificarea timpurie și sprijin pentru alfabetizarea funcțională;

• implementarea sistemului național de evaluare standardizată, pentru a permite, la nivel național, comparații valide ale performanței elevilor de la un an la altul;

• monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare;

• reducerea decalajelor urban-rural și a celor socioeconomice, ca obiectiv explicit de politică publică – sprijin – sprijin multianual consistent pentru școlile cu dezavantaje multiple; acces la servicii și oportunități educaționale în mediul rural (diagnoza mai precisă a barierelor din fiecare comunitate rurală);

• dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice – sprijin periodic centrat pe practica la clasă, cu monitorizarea calității implementării la clasă a achizițiilor dobândite în activitățile de formare, astfel încât investițiile în infrastructură realizate prin PNRR să se reflecte proporțional și în competențele elevilor, nu doar în dotarea școlilor; 

• alfabetizarea și utilizarea inteligenței artificiale (IA) în educație – dezvoltarea alfabetizării IA în școală, astfel încât să nu depindă de resursele și ghidajul disponibile în familie; 

• continuarea politicilor de reducere a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale în timpul orelor, în contextul asocierii dintre distragerea atenției la ore și scăderea performanței elevilor;

• evaluarea impactului reformelor educaționale și monitorizarea proceselor – consolidarea SIIIR într-un sistem cu adevărat integrat care leagă datele administrative (demografice, socio-economice) de rezultatele evaluărilor și de participarea la programele educaționale; 

• utilizarea sistematică a datelor de context colectate prin PISA și prin studiile IEA – privind echitatea, climatul școlar, atitudinile față de învățare și utilizarea tehnologiei – ca reper pentru fundamentarea deciziilor de politici educaționale, inclusiv pentru măsurile privind participarea la educație a copiilor din grupuri vulnerabile.